Pipi fhritti cu patati

Pipi fhritti cu patati

Ogni jiuornu nu problema
Si presenta a stu paisi
E no’ si trova lu sistema
Mu s’affruntanu li spisi.

E la sira manca a luci
E lu jiuornu no’ nc’e’ acqua
Si nc’e’ scuru ha mu t’agghuci
Cu a candila e jiuornu e Pasqua.

Troppu casi abbandunati
i rioni tutti vuoti
Li patrumi su emigrati
E tant’attri su jiusuoti.

Tra palazzi e palazzini
Nta salici, nta crimenza
Casi nuovi cu giardini
Fhu na vera provvidenza.

Ma si vai nta la righeggha
Nta lu spizzu o petrachjiana
No’ nc’e’ nugghu chi arribbeggha
Chi ti fherma o ti richjiama.

Puru piejiu è Santu Ruoccu
Natraccola cu pruscinu
E quandu tira lu sciruoccu
Mancu nc’e’ nu cardellinu.

Vidi gienti jiuornu e fhesta
Li dominichi e d’estati
Ncunu parta, torna e resta
Ca li cuosi su cangiati.

Veru chigghu chi già scrissi
Tanti casi su vacanti
Ma li gienti puru dissi
Fhanu vita confortanti.

Cui partiu e no’ tornau
E ncitta’ si trasferiu
Sapa sulu chi dassau
E penza a chigghu chi perdiu.

Li parienti chi partiru
E chi de tiempu su emigrati
Si ricordanu u profhumu
E Pipi fhritti cu patati,

Fhilatiegghi, pitta chjina
La poseggha gialineghha
Si ricordanu accussin
Sia lu tiestu ca’ limbeggha.

E si parra e suppressati
Capicoggha cu gambuni
Tutti cuosi ormai passati
Cuomu u vinu do’ serruni.

Tanti cuosi genuini
Chi restaru nta la mente
Cu profhumi sopraffini
La delizia de la gente.

E cui torna nta l’esrati
Pemmu trova li parienti
Penza sulu a li mangiati
E vo’ mu assaggia st’ingredienti.

Nu suffrittu e carni e puorcu
Quattru alivi ammazzarsti
Pipariegghi russi e l’uortu
E suppressati surrijiati.

Fhilatiegghi cu poseggha
Pollu arrostu cu patati
Dui stigghjiuoli de vudeggha
E nu tiestu e fhavulati.

Na nzalatera e tagghjiarini
Ncumpagnia de quattru amici
Uottu malangiani chjini
E tantu vinu de salici.

Certu, è propriu lu lavoru
Chi ti porta pe’ lu mundu
Pemmu vivi cu decori
E mu capisci ch’esta tundu.